Topex Mobilink-software SMS

Noua aplicatie de la TOPEX: trimiterea/receptionarea SMS-urilor

Interfata GSM analogica Topex Mobilink GSM este solutia eficienta pentru conversia apelurilor fix-mobil în apeluri mobil-mobil (în aceiasi retea) reducând in acest fel cheltuielile telefonice generate de folosirea a doua sisteme (retele) diferite.

Beneficiile acestui gateway sunt urmatoarele:
– LCR (Least Cost Routings)
– CID (Caller ID)
– Antena externa ofera o calitate superioara semnalului de voce
– Repede si usor de instalat
– Meniu de administrare usor de utilizat

Sistemele de telecomunicatii compatibile:
– Alcatel 4200
– Alcatel 4400
– Alcatel 2750 (Heimo)
– Dialogo/Forum/Tiptel/Telstra
– Alcatel OmniPCX Office (OXO)
– Alcatel OmniPCX Enterprise (OXE)
– Siemens HiPath 1100
– Siemens HiPath 2000
– Siemens HiPath 3000
– Siemens HiPath 4000

Achizitionand aceasta interfata GSM, aveti numeroase posibilitati de a configura echipamentul, conform cerintelor dumneavoastra.

Software-ul dedicat se numeste “Mlink” , avand mai multe tab-uri pentru configurarea echipamentului, cum ar fi: setarea DTMF-ului pentru Caller ID, rutare, optiune pentru activare DISA,etc.

topex sms 1
Pentru a beneficia de software-ul dedicat SMS-urilor, trebuie sa conectati interfata GSM la PC, printr-un cablu USB-USB.

topex sms 2
Dupa instalarea aplicatiei si dupa conectarea interfetei la PC, click pe “Connect” pentru a va conecta la echipament.

topex sms 3
In primul tab este mentionata, printre altele, puterea semnalului, in functie de locul unde este montata antena externa. (de preferat langa geam, nefiind ecranata)Atentie: A nu se monta antena externa a interfetei GSM intr-un rack(atenuarea semnalului foarte mare ->calitatea semnalului slaba)

topex sms 4
Sectiunea pentru trimitere/receptionare a SMS-urilor ofera informatii referitoare la:- numarul de telefon
– statusul sms-ului
– data/ora sms-ului
– continutul sms-ului

topex sms 5
Vizualizarea SMS-urilor:Selectand “View SMS Records” din meniul “Options”, o fereastra cu SMS-urile primite/trimise va fi afisata:

topex sms 6

Solid State Disk (SSD)

Solid State Disk (SSD) este un tip nou de hard disk in care locul platanelor a fost luat de chip-uri de memorie flash. Prima companie care a conceput acest tip de hard disk este Samsung, dar in prezent sunt mai multe companii care produc astfel de harduri. Tehnologia SSD ofera rate mai mici de consum de energie si viteze mai mari de transfer, astfel fiind foarte utile mai ales la laptopuri.

Rata de citire a datelor este de aproximativ 67 MB/s iar datele se pot accesa in mai puţin de 0.01 milisecunde (mult mai rapid decat cele mai bune hard diskuri actuale). Legat de consumul de energie, aceste harduri consuma cu 50% mai putina energie decat hardurile convenţionale, si anume 0.9 W fata de 1.9 W la hardurile cu platane.

Avantajele SSD-urilor:

* Viteza de citire mare – de mai multe ori mai rapide decât cele mai rapide hard diskuri conventionale
* Timpul de citire si scriere scazut, de sute de ori mai rapide decat la hardurile mecanice
* Timpul de citire/scriere mai rapid
* Consumul de energie redus, deoarece nu exista parti mecanice care trebuie învârtite (cum sunt platanele la hard diskuri), consumul de energie este scăzut şi de asemenea căldura este scăzută(nu există forţe de frecare)
* Nu scoate zgomot (datorita lipsei partilor mecanice)
* SSD-urile au o uzura foarte mica si o rezistenta mare la soc, vibratii si temperatura
* Un startup mult mai rapid
* Securitate – Se pot curata de toate datele intr-un timp foarte scurt
* Timpul de căutare a datelor (Seek time) este constant si performantele nu scad dacă hardul este plin.
* Greutate mica fata de hardurile standard

Dezavantajele SSD-urilor:

* Preţul – Preţul pe GB este mult mai mare decât la hardurile mecanice, in jur de 10$/GB fata de 0.25$/GB la hardurile obişnuite.
* Timpul de scriere mai mare – Memoriile flash au un timp de scriere mai mare decat harduri mecanice (in jur de 18 MB/s fata de peste 50 MB/s la harduri cu platane).
* Viata mai scurta – SSD-urile bazate pe memorii flash au un ciclu de scriere/citire limitat comparat cu hardurile cu platane.
* Recuperarea datelor este scăzută – Dacă intervine vreo problema mecanica, datele sunt pierdute complet.
* SSD-urile sunt vulnerabile la pene de curent, campuri magnetice si incărcari electrice.

A venit USB 3.0

Se pare ca Intel a reusit sa dezvolte in sfarsit standardul de comunicare plug & play USB 3.0. Cel mai important aspect este acela că noul standard va fi compatibil cu USB 2.0, astfel că nu vom fi nevoiţi să facem upgrade-uri pentru a putea utiliza dispozitive interconectabile pe USB 3.0.Viteza maximă de transfer pe USB 3.0 este de 4.8 Gbps (este o diferenţă uriaşă faţă de ceea ce oferă actualmente interfaţa USB 2.0 Hi-Speed: 480 Mbps).

Încărcarea, respectiv descărcarea informaţiilor se face pe canale separate de comunicare (transfer bidirecţional) – astfel este posibilă citirea şi scrierea simultană a datelor pe dispozitivele selectate; USB 2.0 suportă doar trafic unidirecţional.

Transferul bidirecţional va diminua semnificativ durata de sincronizare dintre două dispozitive (telefon şi computer, spre exemplu). USB 3.0 încarcă mai multe device-uri cu energie, mai rapid, mulţumită puterii maxime furnizate (900 mA, faţă de cei 500 mA oferiţi de USB 2.0). O să poţi încărca patru sau chiar mai multe dispozitive simultan, de la acelaşi hub USB. Puterea furnizată este eficient optimizată, mulţumită unui nou protocol de gestionare a resurselor.

La începutul lui 2010 au aparut pe piaţă primele produse cu interfaţă USB 3.0.

Am sa fac o scurta istorie a acestui standard plug & play destinat dipozitivelor periferice unui computer:

  • 1994: Un grup de sapte companii IT inceput cercetarea standardului Universal Serial Bus (Compaq, DEC, IBM, Intel, Microsoft, NEC si Nortel). Universal Serial Bus a fost gandit pentru a face mult mai usoara conectarea dispozitivelor periferice la computer. Astfel au fost incet, dar sigur eliminate celelalte standarde pentru transfer de date care nu erau chiar ’prietenoase’, usurand conectarea unui mouse, unei camere foto digitale, unei imprimante sau dispozitivelor de stocare, dar si cresterea vitezei de transfer a datelor.
  • 1996: Apare standardul USB 1.0 cu viteza de transfer de 12 Mbit/s.
  • 1998: Succesorul USB 1.1 devine foarte cunoscut si uzitat. Permitea o viteza de transfer date de 12 Mbps pentru dispozitivele high-speed cum ar fi Hard Disc-uri, si o viteza mai mica de 1.5 Mbps pentru dispozitive cum ar fi joystick-uri.
  • 2000: In acest an standardul USB 2.0 a fost lansat. In urma initiativei companiilor Hewlett-Packard, Intel, Lucent Technologies, NEC and Philips, capacitatea de transfer a fost crescuta la 480 Mbit/s, fata de 12 Mbit/s pentru initialul USB 1.0.

Libertate de miscare

Tu, drag prieten, care citesti aceste randuri, esti semi-sclav. Nu mi-o lua in nume de rau, si eu sint. De buna voie, o spun cu zambetul pe buze si cer albastru in priviri. Folosesc acest cuvant puternic (recte “sclav”) pentru ca sintem legati de ceva, cum erau inlantuiti sclavii la galere. Sintem legati de computer, care iata ca ne-a devenit si muma si ciuma. Odata ce ai prins micobul, esti dus. Fie ca iti foloseste la munca, fie ca il folosesti ca sa-ti umpli timpul liber, computerul incepe sa-ti ocupe procente bune din viata.

Tin minte vremurile in care descoperisem jocurile de strategie. Abia asteptam sa ma intorc de la munca sa mai cuceresc niste teritorii, sa mai ridic niste orase. Sotia la fel. Jucam unul langa celalalt, abia mai schimbam doua vorbe. Iar acele doua vorbe erau, bineinteles, tot despre joc. Si noi nu eram in ultimul stadiu de dependenta. Am prieteni care nu dormeau noptile. Deloc. Ca sa-si termine misiunile. Iar pe unul l-am vazut dimineata incercand sa plece la facultate. Incercand doar. A reusit sa ajunga pana la usa. Acolo s-a oprit, a pus fruntea pe tocul usii si a adormit. Da, a adormit.

Dar timpul pe care-l petreci in fata computerului il poti controla. Daca esti puternic. Stim, da dependenta, ca orice lucru bun. Dar e decizia ta cate minute sau ore stai cu ochii beliti in monitor si degetele pe tastatura. O alta chestiune ma frustra grozav. Timpul puteam sa-l controlez, dar nu puteam locul. Cu “cat” ma descurcam, nu si cu “Unde”. Faptul ca eram batut in cuie intr-un loc ma irita. Atata timp cat eram la computer eram inchis ca intr-o celula. Eram blocat in spatiu de cablil de retea. Universul meu se micsora la zona din jurul computerului. Precum spuneam mai devreme, ca un sclav legat la galere. Si da, asta ma enerva. Cunosteam deja fiecare fibra a lemnului mesei pe care era computerul. Fiecare nod din mileu. (hoooo, am glumit) Fiecare tantar strivit pe tavan sau pe pereti. Fiecare frunza a florii de langa computer. Un acelasi tablou din care nu aveam cum sa ies. Ma simteam unul din boii pusi la jug in frumoasa pictura Carul cu Boi. (recent a fost vanduta la licitatie pe o suma furmusica). De ce? Pentru ca nu ma puteam deplasa prin casa cu computerul si ma saturasem extrem de acelasi si acelasi si acelasi loc. Care nu-mi limita numai Universul dar si actiunile. Si acum sa trecem la subiect, la wireless!!!! Ca asa mi-a venit ideea articolului, rasfoind din nou prin oferta gazdelor de la etelecom. Vazand sectiunea “routere wireless” am gandit automat “Sa-i dea Dumnezo sanatate lu’ ala de le-a inventat”.

Caci serios vorbind acu’, de cand beneficiez de asa ceva in umilul meu apartament, “dependenta” mi-e mai usoara. Ca dependent de computer tot sint, mai ales de cand am blogul.  Dar lantul de la galera e mult mai lung. Si parca nu-l mai simiti atat de tare. Ce fac? Pai, in virtutea sinceritatii toalte tre’ sa recunosc ca am mers cu laptopul si la buda. L-am pozitionat pe un scaunel in fata “tronului” si am uitat de mine si de ce fac acolo. Si cat fac si daca mai fac. Pana m-a luat frigul la buci si m-am trezit din reverie. Am luat laptopul si in cada. Pus frumos pe acelasi scaunel (da, e un scaunel mobil, nu-i batut in cuie) da-i si navigheaza infipt in apa pana la brau. O placere, sa ma credeti pe cuvant. Dar la fel ca si pe buda, risti sa uiti de trecerea timpului. Realizezi ce se intampla doar cand apa din cada se raceste si te ia usor cu frisoane.

Am fost cu laptopul si pe terasa (balcon, ma rog) in zile insorite de primavara, racoroase de vara, sau ploioase dar tousi caldute. Il duc cu mine in living cand ma uit la cate un film. Il asez frumusel langa mine, ca si cum am fi buni prieteni, trag cu ochiul si la film si la el. Si, ca sa vedeti cam cat de mare mi-e dependenta, il tin si pe masa cand mananc. Printre slanini, cepe, branze si alte bunataturi traditionale cu care imi imbuib fizicul.

Deci poate ca routerul wireless a fost un pas mic pentru tehnologie. Dar va garantez ca a fost un pas urias pentru mine. Sa va zic unde sint acum? Ok, in bucatarie, asta-i locul meu preferat de scris. Pofta buna!

Stiati ca? #3

Ştiaţi că faxul (prescurtare de la facsimile, din latina fac simile , “a face la fel, similar” sau “a face o copie”) este o tehnologie din domeniul telecomunicaţiilor folosită pentru transferul de documente sau copii ale acestora.

1843 – A fost emis primul patent pentru fax şi aparţine inventatorului scoţian Alexander Bain, care a inventat şi ceasul electric, şi-a folosit cunoştinţele sale despre pendulele ceasurilor electrice pentru a produce un mecanism de scanare a unui document.

1851 – La târgul mondial de la Londra a fost expus prima data un astfel de dispozitiv de către fizicianul britanic Frederick Bakewell. Acesta a fost cel care a îmbunătăţit sistemul creat de Bain.

1861Primul fax, Pantelegraph, a fost vândut de fizicianul italian Giovanni Caselli, înainte ca telefoanele să fie inventate.

1863 – Giovanni Caselli a realizat prima linie de fax telegrafic Lyon – Paris.

1865 – Primul facsimil a fost transmis între Paris şi Lyon folosind modelul Pantelegraphe a lui Caselli.

1902 – Germanul Arthur Korn a transmis de la Munchen la Berlin fotografii prin fax.

Între ani 1920-1930 apare şi faxul telefonic, inventat de americani în cadrul ATT, cu ajutorul telefoniei analogice.

1968 – Fax-ul devine global când CCITT (Consultative Committee for International Telephone and Telegraph) reglementează Group 1, primul standard international pentru fax.

1985 – Hank Magnuski, doctor în inginerie electrică şi fondatorul companiei GammaLink, a inventat primul fax modem numit GammaFax.

1987Canon introduce primul fax ce foloseşte hartie normală.

1995 – Este aprobat standardul JPEG pentru fax-ul color.

1996 – Apar primele produse de internet fax, Pitney Bowes produce primul aparat de 33.6 kbps.