Global Positioning System, pe scurt GPS!

Global Positioning System (GPS),este un sistem de poziţionare globală bazat pe sateliţi artificiali şi unde radio. Principalul sistem de poziţionare prin satelit de tip GPS este sistemul militar american numit “Navigational Satellite Timing and Ranging” (NAVSTAR).

Principiul de funcţionare al GPS-ului este folosirea câtorva sateliţi din spaţiu ca puncte de referinţă pentru localizarea la sol. Sistemul NAVSTAR dispune la ora actuală (2010) în total de 24 sateliţi, care se afla la o înălţime de 20.183 km de suprafaţa Pământului. Printr-o măsurare foarte exactă a distanţei în linie dreaptă dintre receptor şi cel puţin 4 sateliţi se poate determina poziţia oricărui punct de pe Pământ (latitudine, longitudine, altitudine). În mod normal pentru determinarea poziţiei în 3D a unui punct de pe suprafaţa terestră cu ajutorul poziţiei sateliţilor ar fi nevoie de doar trei distanţe (trei sateliţi), deoarece metoda care se utilizează este cea a triangulaţiei. Totuşi la GPS este nevoie şi de a patra distanţă, pentru minimizarea erorilor de poziţionare datorate ceasurilor din receptoare, care nu sunt suficient de exacte în comparaţie cu ceasurile atomice din sateliţii utilizaţi. Distanţa dintre satelit şi receptor se calculează prin cronometrarea timpului de care are nevoie semnalul radio să ajungă de la satelit la receptor.
Recepţionarea semnalelor emise de sateliţi şi calculul poziţiei se poate face în două moduri: modul absolut şi modul diferenţial:
-modul absolut foloseşte un singur receptor GPS, iar precizia de poziţionare este de circa 10 – 15 m
-modul diferenţial presupune folosirea a două receptoare, dintre care unul are rolul de staţie de bază, fiind instalat într-un punct fix cu coordonate cunoscute.
Sisteme de tip GPS sunt în curs de realizare şi în alte părţi ale lumii: în UE (sistemul GALILEO cu punere în funcţiune în anul 2012), Rusia (sistemul GLONASS – 2010), China (sistemul BEIDOU – 2015), Japonia, India, etc.
Pe piata din Romania au aparut de-a lungul timpului diferite branduri de GPS-ul dintre care putem enumera: Garmin, Mio Moov, Navon, North Cross, Serioux.

 

 

 

 

Nepriceputii ce nu pricep ca nu se pricep

Ma aflu intr-un spatiu burdusit cu toate prospetimile tehnicii si informaticii si electronicii. Io, care-s atehnic prin definitie. Dar privesc cu admiratie si cumva cu pofta aceste divaisuri special concepute sa ne faca viata mai usoara. Ii privesc cu invidie pe cei care le cunosc adevarata valoare. Ii privesc cu admiratie pe cei ce stiu sa le foloseasca si beneficiaza la maximum de “ultimele noutati in domeniu”.

Eu nu-s priceput la de-astea, desi din povestile anterioare ati aflat deja ca, paradoxal, viata mea le implica din plin. Dar cum nu stiu ce pot face ele, nu m-ati auzit dandu-mi cu vederea despre rami, dani, memorii, capacitati, notebookuri, GPS-uri ori PDA-uri, desktopuri, perferice sau UPS-uri, placi de retea, switchiuri sau routere, inteluri si ce-or mai avea ele. Nu stiu, tac. Bat din gura acolo unde ma pricep cat de cat, dau din fleanca atunci cand consider ca am ceva de spus. (acu’ constat ca eu de fapt sint cat de cat bun doar la dat din gura…) Uneori ma insel. Dar in general ma enerveaza aprig cei ce fac ceva doar ca sa faca. Cei ce nu se pricep la acel ceva dar se baga. Cei ce nu au absolut nicio afinitate cu un anumit domeniu, nicio aplecare. Nimic. Cei care se cred experti in ceva desi nu ar trebui sa stea nici macar in apropierea acelui ceva.

Si asa trecem la subiectul de azi. Oua. Oua ochi. V-am intors pe dos, nu?! O sa vedeti de ce. Pentru ca mi se pare emblematic, metaforic si simbolistic de-a dreptul. Ei, culinar vorbind ouale sint cel mai simplu lucru de gatit. Se fac glume pe seama celor care nu stiu sa fiarba un ou. Chiar si vedetele filmelor pentru adulti stiu sa fiarba oua. De gaina, nu va ganditi la altceva, am vazut io un filmulet pe net cu o dama in voga ce ne invata cum sa Continue reading