Criza vs comunicare

Nu am cuvinte sa descriu impactul acestei manifestari fenomenale numita „criza”  aspura cotidianului nostru. A devenit o parte din noi, ne culcam si ne trezim cu gandul la ea. E in tot ce facem, e in tot ce ne inconjoara. Uitam si dam vina pe ea, pierdem si, la fel, ea e de vina, inchidem sau vindem de frica ei. Fugim la munte – poate ramane in urma,  ne ascundem la parinti acasa – poate ne uita si pleaca. Visam la vacanta de vara – poate odata cu iarna se topeste si criza. Inchidem televizorul, caci de acolo se raspandeste in toata casa si in firea noastra, platim ratele la banca mai repede in speranta ca raman mai putine de platit data viitoare. Dar, cel mai important, devenim ingeniosi! De exemplu, eficientizam in stil „doi in unu”:  nu mai folosim liftul, cica pentru silueta si in acelasi timp economisim la intretinere; mancam din aceeasi farfurie pentru a reduce consumul de apa si efortul de a spala maldare de vase;  ne imbracam cu acelasi pulover o saptamana intreaga caci detergentul polueaza iar curentul s-a scumpit; mergem cu RATB-ul pentru a socializa si a reduce poluarea; reciclam citind  ziarele uitate pe scaunele din metrou; renuntam la cablu si trecem pe frecventa libera conform normelor europene …

Alergam disperati dupa reduceri, cerem discount si la doi lei pe care-i dam, urmarim pretul cel mai bun si cand il depistam ne luptam pentru el („pana la ultimul cotlet de porc!” :) ). Revenim la cozi si vorbim despre criza. Ne plimbam prin mall si  facem cumparaturile cu ochii. Privim filme de criza („Independence day”, War of the Worlds”) recapituland procedurile in caz de urgenta. Asteptam stirile de la ora 19:00 din prudenta. O credem pe Andreea Esca cand zambeste. Consultam cursul BNR din minut in minut, poate isi schimba directia in jos spre epicentrul pamantului.

Criza – ne irita, ne place, ne incita , ne provoaca, ne ingenuncheaza, ne ambitioneaza, ne loializeaza, ne ameninta, ne distreaza, ne scoate in strada,  ne copleseste, ne ingrijoreaza dar fara sa vrea ne uneste, ne coalizeaza prin acelasi gand, aceleasi trairi, aceleasi sentimente si astfel devenim o unitate, un spirit, o emotie, un intreg care comunica la fel.

Ne sunam sa o barfim, sa ne plangem, sa o amenintam, sa o ignoram, sa o felicitam, sa o deturnam.
Le spunem prietenilor ca nu e cazul, cersim de la ei incurajare, le explicam colegilor ca  avem reguli noi, povestim vecinilor ce antidot am testat astazi, … mai deschidem TV-ul sa ne conectam la criza, sa-i urmarim miscarea, sa-i depistam slabiciunile, s-o atacam cand nu se asteapta, sa ripostam cand vorbeste, sa plangem cand loveste, sa tipam cand pisca, sa aplaudam cand infrange, sa oftam cand revine.

Intrebam parintii daca au bani, ne bazam pe matusa Tamara mai mult ca inainte, cu siguranta nu mai facem credite la banca si nu pentru ca nu am vrea.

Comunicam despre acelasi lucru in fiecare zi … epuizam subiectul, il transformam in unul banal, un subiect obisnuit fara interes. Comunicarea, se stie, este antidotul multor rele.

Din fericire nu mai revenim la BIP si asta pentru ca operatorii de telecomunicatii l-au trimis in vacanta. Le multumim pe aceasta cale … si pentru infinitele minute gratuite de convorbire!!!

2 thoughts on “Criza vs comunicare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *