eTelecom blog

Polycom VoiceStation 500	Polycom Sound Point Pro SE - 225	Polycom SoundStation IP 7000
Polycom VoiceStation 300	Polycom SoundStation2 Nonex	Konftel 300IP

Produse audiconferinta de la Polycom, audioconferinta, echipamente pentru conferinta, konftel, oferta echipamente conferinta, Polycom

Dragi gazde,

In curand am a face cumparaturi de la voi.

Pentru ca iubita mea sotie a mers la serviciu pana la baie. Sa-si pudreze nasul ori sa sa uite in oglinda, nu cunosc amanunte. Cert e ca si-a pus telefonul mobil (celularu’) pe chiuveta. Pe marginea chiuvetei. Prea in margine. Mult prea. Ca a cazut. Si nu, nu a cazut pe jos, pentru ca in asemenea cazuri se poate si mai rau. A cazut in galeata menajerei. Galeata cu mopul de sters institutia pe jos. Si in galeata respectiva nu era numai mopul. Era si apa cu care stersese pe jos. De ce nu a aruncat individa apa, nu vom afla poate niciodata. Poate i s-a impus din cauza crizei sa refoloseasca apa la 2-3 spalari.

Stim insa cu siguranta ca sotia a trecut peste groaza de-a-si baga fina mana in laturile rezultate dupa ştersul podelelor aglomeratei institutii.  E extras, galant, telefonul din care siroiau valuri negre. A fost nevoita sa-l spele sub jet de apa virgina. L-a desfacut, a sters componentele si le-a pus la uscat. Dupa ce au stat ele asa (componentele) pret de 3-4 ore, a reasamblat telefonul. Si ia chiciti, a mers telefonul? Normal ca nu. Il declaram Highlander al celularelor daca ar fi supravietuit unei bai de namol mai ceva ca alea in puţa goala de la Techirghiol, dar si dusurilor scoţiene ce au urmat.

Când s-a intors de la muncă mi-a zis: “Azi parca nu am avut o mana cat timp nu am avut telefon…”

Si mi-am dat seama ca gura ei a grait adevarul. Io v-am mai zis ca celularul e parte a vietii mele, dar nu mi-am dat seama cat de mult. Periculos de mult. Dau semne clare de dependenta. Respectiv daca uit telefonul acasa cand plec la serviciu, ma intorc dupa el. Nu, nu m-as intoarce daca mi-as uita de exemplul cheile de la casa. Mi-as zice ca ma descurc. Daca mi se descarca bateria ma iau palpitatiile. “Aoleu, ce ma fac, mai am o liniuta, e grav!” You know, liniuta…Ma simt ca si cum mi-as pierde, vorba ei, o mana. Si trepidez  ca un drogat. Nu mai am liniste pana nu gasesc un incarcator. Doar dupa aceea imi revine zambetul. Daca plec intr-o deplasare, incarcatorul e primul lucru pe care-l bifez. Acte, bani, chiloti, sosete, nu conteaza… Incarcator sa fie, telefon sa am si totul va fi bine…

Cred ca as dori sa-mi recapat independenta. Cred ca as dori sa dispara de pe buzunarul blugilor semnul distinctiv ce spune “aici sta non-stop un telefon” Cred ca… Dar nu. Daca pun in balanta ce-mi aduce si ce imi rapeste, parca-i rau cu el dar mai rau fara el.

Dar trebuie sa recunosc: Buna, sint Dono si sint dependent.

de-ale lui Dono celularul, componentele, criza, cumparaturi, highlander al celularelor, incarcator, telefon, telefon celular, telefon mobil

Nu credeam ca un telefon, un singur telefon, imi va schimba viata. Dar asa s-a intamplat.

Printre sarcinile mele de serviciu se numara pe atunci si comunicarea cu ai mei frumosi si destepti colegi din tara. Erau cateva zeci. Vorbeam la telefon dimineata si seara. Dimineata imi spuneau ce vor face (profesional vorbind) in ziua respectiva, seara imi spuneau ce au de gand sa faca a doua zi. Deci da, telefonul de seara era extrem de important. Pentru ca vorba aia, ziua de maine incepe azi.

Minunatii de ei erau disciplinati, seriosi, ambitiosi, prezenti la apelurile mele. Toti mai putin unul. Mai exact…una. O colega. Ardeleanca de-a mea, desi nu parea a avea caracteristicile definitorii ale ardelenilor. O cautam la serviciu ea era la sala de fintess. Sau prin oras. Sau nu conteaza. Dar nu era la serviciu. Si ma pasa unui alt coleg de-al ei, de acolo. Incepuse sa ma enerveze usor. De reprosat profesional nu prea aveam ce sa-i reprosez. Lucrurile mergeau struna in “ograda” ei, oamenii pe care ii conducea erau printre cei mai buni din tara. Dar ea era altfel. Nervii mei s-au materializat in telefoane tot mai dese. Incercam sa o “disciplinez”. Cu vorba buna, ca-s om calm si de omenie. Nastursnica nu putea fi insa disciplinata. Si asta incepea sa imi placa. Da, era altfel. Cu totul altfel fata de Citeste mai mult…

de-ale lui Dono comunicarea, telefoane, telefon

Compania D-link România, a anunţat săptămâna trecută organizarea, începand cu data de 25 februarei 2010, o unei noi sesiuni de cursuri de certificare. Sesiunea cuprinde 3 cursuri diferite ca tematică la care vă puteţi înscrie la adresa de email training@dlink.ro

Curs Switching   25 - 26 februarie 

Cursul de switching se adresează persoanelor care au cunoştinţe tehnice minime spre medii. Începe cu noţiuni elementare ale infrastructurii, cablare sau adresare şi continuă cu elemente teoretice şi practice des întâlnite în acest domeniu, precum vlan, spanning tree protocol, trunking, stacking şi altele.

Curs Firewall / security  4 - 5 martie

Firewall / security prezintă concepte precum interfeţe de rutare, autentificare, tunelare VPN, controlul lăşimii de bandă, reguli pe IP, NAT, SAT, modalități de fail-over, caracteristici UTM.

Curs Wireless    11 - 12 martie

La cursul de wireless, participanţii se vor familiariza cu produsele, vor înţelege aria de aplicativitate, vor şti sa facă site-survey şi vor putea construi o reţea adaptată cerinţelor fiecărui client.

Toate cursurile se încheie cu un test grilă de 20 de întrebări având baremul de trecere de 75%, în urma căruia, participanţii vor primi o diplomă de certificare cu valabilitate de 2 ani.

Desfăşurare program curs:

Prima zi :

9:00 – 9:30 Inregistrare participanti
9:30 – 13:00 Curs, partea I
13:00 – 13:30 Pauza de masa
13:30 – 16:00 Curs, partea a II-a

A 2-a zi :

9:00  –  12:30 Curs, partea I
12:30 – 13:00 Pauza de masa
13:00 – 15:00 Curs, partea a 2-a
15:00 – 16:00 Q&A, test grila

Pentru tarife şi locaţie accesaţi acest link http://www.dlinkforum.ro/certificari/

Comunicate cursuri, D-Link, firewall, switching, wireless

Tu, drag prieten, care citesti aceste randuri, esti semi-sclav. Nu mi-o lua in nume de rau, si eu sint. De buna voie, o spun cu zambetul pe buze si cer albastru in priviri. Folosesc acest cuvant puternic (recte “sclav”) pentru ca sintem legati de ceva, cum erau inlantuiti sclavii la galere. Sintem legati de computer, care iata ca ne-a devenit si muma si ciuma. Odata ce ai prins micobul, esti dus. Fie ca iti foloseste la munca, fie ca il folosesti ca sa-ti umpli timpul liber, computerul incepe sa-ti ocupe procente bune din viata.

Tin minte vremurile in care descoperisem jocurile de strategie. Abia asteptam sa ma intorc de la munca sa mai cuceresc niste teritorii, sa mai ridic niste orase. Sotia la fel. Jucam unul langa celalalt, abia mai schimbam doua vorbe. Iar acele doua vorbe erau, bineinteles, tot despre joc. Si noi nu eram in ultimul stadiu de dependenta. Am prieteni care nu dormeau noptile. Deloc. Ca sa-si termine misiunile. Iar pe unul l-am vazut dimineata incercand sa plece la facultate. Incercand doar. A reusit sa ajunga pana la usa. Acolo s-a oprit, a pus fruntea pe tocul usii si a adormit. Da, a adormit.

Dar timpul pe care-l petreci in fata computerului il poti controla. Daca esti puternic. Stim, da dependenta, ca orice lucru bun. Dar e decizia ta cate minute sau ore stai cu ochii beliti in monitor si degetele pe tastatura. O alta chestiune ma frustra grozav. Timpul puteam sa-l controlez, dar nu puteam locul. Cu “cat” ma descurcam, nu si cu “Unde”. Faptul ca eram batut in cuie intr-un loc ma irita. Atata timp cat eram la computer eram inchis ca intr-o celula. Eram blocat in spatiu de cablil de retea. Universul meu se micsora la zona din jurul computerului. Precum spuneam mai devreme, ca un sclav legat la galere. Si da, asta ma enerva. Cunosteam deja fiecare fibra a lemnului mesei pe care era computerul. Fiecare nod din mileu. (hoooo, am glumit) Fiecare tantar strivit pe tavan sau pe pereti. Fiecare frunza a florii de langa computer. Un acelasi tablou din care nu aveam cum sa ies. Ma simteam unul din boii pusi la jug in frumoasa pictura Carul cu Boi. (recent a fost vanduta la licitatie pe o suma furmusica). De ce? Pentru ca nu ma puteam deplasa prin casa cu computerul si ma saturasem extrem de acelasi si acelasi si acelasi loc. Care nu-mi limita numai Universul dar si actiunile. Si acum sa trecem la subiect, la wireless!!!! Ca asa mi-a venit ideea articolului, rasfoind din nou prin oferta gazdelor de la etelecom. Vazand sectiunea “routere wireless“ am gandit automat “Sa-i dea Dumnezo sanatate lu’ ala de le-a inventat”.

Caci serios vorbind acu’, de cand beneficiez de asa ceva in umilul meu apartament, “dependenta” mi-e mai usoara. Ca dependent de computer tot sint, mai ales de cand am blogul.  Dar lantul de la galera e mult mai lung. Si parca nu-l mai simiti atat de tare. Ce fac? Pai, in virtutea sinceritatii toalte tre’ sa recunosc ca am mers cu laptopul si la buda. L-am pozitionat pe un scaunel in fata “tronului” si am uitat de mine si de ce fac acolo. Si cat fac si daca mai fac. Pana m-a luat frigul la buci si m-am trezit din reverie. Am luat laptopul si in cada. Pus frumos pe acelasi scaunel (da, e un scaunel mobil, nu-i batut in cuie) da-i si navigheaza infipt in apa pana la brau. O placere, sa ma credeti pe cuvant. Dar la fel ca si pe buda, risti sa uiti de trecerea timpului. Realizezi ce se intampla doar cand apa din cada se raceste si te ia usor cu frisoane.

Am fost cu laptopul si pe terasa (balcon, ma rog) in zile insorite de primavara, racoroase de vara, sau ploioase dar tousi caldute. Il duc cu mine in living cand ma uit la cate un film. Il asez frumusel langa mine, ca si cum am fi buni prieteni, trag cu ochiul si la film si la el. Si, ca sa vedeti cam cat de mare mi-e dependenta, il tin si pe masa cand mananc. Printre slanini, cepe, branze si alte bunataturi traditionale cu care imi imbuib fizicul.

Deci poate ca routerul wireless a fost un pas mic pentru tehnologie. Dar va garantez ca a fost un pas urias pentru mine. Sa va zic unde sint acum? Ok, in bucatarie, asta-i locul meu preferat de scris. Pofta buna!

de-ale lui Dono computer, etelecom, laptopul, retea, routere wireless, Tehnologie

Virusii informatici sunt cele mai periculoase arme in razboiul datelor. In multe tari, astfel de programe au fost declarate ilegale, iar autorii lor au primit diverse pedepse. Numarul actual al virusilor este foarte mare, zilnic apar virusi noi.
Virusii sunt programe de foarte mica dimensiune, de regula invizibili cu mijloace uzuale ale sistemului, care se gasesc pe calculator fie ca un fisier executabil, fie atasati unor programe, caz in care se numesc parazi. Acestea sunt capabili sa se infiltreze in zone ce raman ascunse utilizatorului obisnuit, sa produca modificari distructive asupra datelor personale ce se afla pe hard disk-uri sau asupra altor componente ale calculatorului.

Pentru a preintampina astfel de atacuri informatice, specialistii IT au inventat un software numit ANTIVIRUS pentru a preveni, detecta si inlatura virusii, viermii si troienii din calculatoarele noastre. Exista mai multi cercetatorii care revendica prima aparitie a unui astfel de program, noi insa o sa incepem istoria acestuia cu anul 1987 cand Bernt Fix a publicat primul astfel de document. Printre primele documete aparute enumeram Dr. Solomon’s Anti-Virus Toolkit, AIDSTEST si AntiVir eliberate la 1988, la sfarsitul lui 1990 au fost disponibile nouasprezece produse antivirus, inclusiv Norton AntiVirus si McAfee VirusScan.

Inainte ca internetul sa fie utilizat in masa, acesti virusi se raspandeau prin floppy disk-urile calculatoarelor. Odata cu folosirea internetului din ce in ce mai frecvent, acestia au inceput sa se raspandeasca prin documentele transmise  prin e-mail, programe downloadate de pe net si fisiere, site-uri intregi contminate. Incepand cu anul 1987, antivirusii au inceput sa fie din ce in ce mai folositi in apararea contra virusilor. Un program de securitate este vital pentru companii, existand posibilitatea de a pierde date importante numai la un singur atac de genul acesta. De aceea milioane de dolari se cheltuiesc anual pentru evitarea acestor situatii neplacute. Nu mai vorbim de institutile de stat din intreaga lume pentru care un astfel de caz ar constitui o amenintare la securitatea nationala a respectivului stat.

Dintre cele mai apreciate brand-uri care ofera protectie si update-uri la zi in aces sens, putem numi: Avira, Avast, Bitdefender, G-Data, Kaspersky, Norton Antivirus, Nod Antivirus, Panda si lista poate continua.

Fără categorie, Tehnologie, Ştiaţi că? antivirusi, atacuri informatice, Avast, Avira, Bitdefender, G-Data, Kaspersky, Nod Antivirus, Norton Antivirus, Panda, virusi